« Am descoperit atat de multe lucruri pe care inca nu vi le putem explica. Dar cea mai surprinzatoare descoperire a noastra, este aceea ca noi oamenii putem fi repartizati in 3 grupe dupa populatia microbiana care traieste in intestinul nostru. Noi am botezat aceste grupe : ENTEROTIPURI. Acum, in plus fata de grupele sanguine, noi suntem divizati in 3 grupe de bacterii intestinale pe care Dusko le numeste ENTEROTIPURI. Diferentele rezida in capacitatea lor de a converti hrana in energie. Cele trei produc vitamine dar in cantitati diferite. »
ENTEROTIPURILE nu seamana cu nicio situatie geografica, nici cu rasa, nici cu religiile, nici cu varsta.
Puteti avea un ENTEROTIP foarte apropiat cu cel al unui japonez decat cel al vecinului dumneavoastra de palier.
Genele noastre, mediul nostru, hrana noastra ; Dusko si colegii sai nu au inteles inca ce a determinat aceste trei ENTEROTIPURI. Dar sunt tentati sa determine prin ce mijloc miile de specii de bacterii care compun MICROBIOTUL nostru interactioneaza cu corpul nostru. In final, obiectivul cercetatorilor este de a intelege mai bine rolul bacteriilor, in solutionarea unor anumite boli cronice.
Noi suntem obisnuiti cu analiza sangelui si a urinei, curand medicii vor analiza fecalele noastre pentru a cunoaste compozitia exacta a microbiotului nostru. Este o metoda de diagnostic revolutionar. Noi detectam predispozitia la diabetul de tip 2, la bolile cardio vasculare, la bolile ficatului si toate acestea prin simpla examinare a microbiotului la oameni.
Patrice Cani, Universitatea din Louvain, Belgia :
Pe cand studia flora bacteriana a persoanelor obeze, cercetatorul Patrice Cani a facut o descoperire extrem de promitatoare. El a observat ca o bacterie AKERMENSIA BUCINIPHILA, foarte abundenta in intestinul persoanelor sanatoase este foarte rara la cele obeze. Prin urmare el a vrut sa inteleaga mai bine la ce serveste ea. Pentru aceasta echipa sa a dat un regim bogat in grasimi soriceilor si a supravegheat ingrasarea cu sau fara Akermensia. Rezultatul acestui experiment este stupefiant.
Ingerand aceeasi cantitate de hrana bogata in grasimi, animalele care au primit bacteria s-au ingrasat de doua ori mai putin.
« Ceea ce am pus in evidenta, este ca tesutul adipos al animalelor ce au avut un regim bogat in grasimi, dar au fost tratate cu bacterii au stocat mai putina energie. Akermensia traieste in mucusul care acopera si protejeaza celulele noastre intestinale, ceea ce ii permite sa dialogheze cu celulele noastre. Cercetatorii au reusit sa gaseasca cum aceasta bacterie comunica cu celulele peretelui intestinal al soarecilor. »
Amandine Everard, Universitatea din Louvain, Belgia :
« Am prelevat si am analizat genele soarecilor. Si ceea ce am pus in evidenta, este ca bacteria Akermensia era capabila in final sa activeze genele soarecilor, ceea ce inducea o crestere a capacitatii soarecilor de a arde grasimile si deci la sfarsit soarecele a pastrat de doua ori mai putina grasime sau masa grasa sub un regim bogat in grasimi fata de un soarece care nu a primit bacteria Akermensia Buciniphila. »
Este probabil ca aceasta sa fie gaina cu oua de aur. Noi vom manca in curand aceasta bacterie vie intr-un iaurt sau o pilula.
Dar, ne va ajuta ea cu adevarat in lupta contra obezitatii?
Ma gandesc, din punct de vedere terapeutic, ca scopul este de a ameliora conditia pacientilor obezi si diabetici de tip 2. Administrarea acestei bacterii si in acelasi timp consumarea a tot ce poftim ne va proteja de obezitate ? Aceasta nu este posibil in opinia mea.
In prezent, cercetatorii estimeaza ca obezitatea este determinata in procent de 10% de factorii genetici, alti 10% de bacterii si restul de 80% de comportamentul nostru. Ea depinde in mare masura de vointa noastra. Dar, atunci cand invocam vointa, asta spune automat ca suntem singurii care decid ?
Creierul nostru, este suveranul absolut al personalitatii noastre sau este influentabil ?
Stephen Collins, Universitatea McMaster, Canada :
Aici, in laboratorul ultra steril al lui Stephen Collins poate putem gasi un raspuns.
Un soarece steril, fara nicio bacterie, se comporta intr-un mod foarte ciudat, el risca, este aproape iresponsabil. Cand punem bacterii in abdomenul acestor soareci comportamentul lor se schimba, nu isi mai iau atat de multe riscuri, ei devin foarte prudenti. Poate ca bacteriile spun : « Noi vrem sa supravietuim, asa ca aveti interesul sa va comportati bine. »
Stephen Collins nu s-a oprit doar la o simpla constatare.
In acest experiment, el a ales doua categorii de soareci, una mai activa si temerara si alta mai calma. In plus, el a administrat fiecarei categorii microbiotul celeilalte.
« Am luat soarecii foarte calmi si am transplantat microbiotul lor soarecilor care erau foarte agresivi, adica « soarecii elvetieni ». Si soarecii agresivi au devenit calmi.
Mai mult, am facut si experimentul invers. Am luat soarecii foarte calmi si noi le-am dat microbiotul soarecilor agresivi si astfel soarecii calmi au devenit agresivi. Aceasta este dovada experimentala ca microbiotul influenteaza creierul.»
Ceea ce suntem nu este determinat in mod unic de ceea ce este uman. Suntem influentati de inaintasii nostrii, bacteriile care au aparut pe planeta cu miliarde de ani inaintea noastra. Ele au acumulat un repertoriu genetic cu mult mai mare decat al nostru. In prezent descoperim ca ele ne influenteaza modul nostru de a fi si mai ales cum ne comportam.
Demonstratia lui Collins a facut senzatie in toata lumea.
In Europa alti cercetatori au dat soarecilor de mancare bacteriile facandu-i astfel mai indrazneti.
Se cunosc deja elemente de acest gen la un anumit numar de paraziti, de aceasta data, fara bacterii ; dar micii eucarioti care traiesc in organisme pot modifica comportamentul acestor organisme, servind mai bine interesului lor.
De aceea exemplul Toxoplasmozei este amuzant deoarece acesti mici paraziti ii putem gasi in soareci.
Pierre-Henri Gouyon, Muzeul National de Istorie a Naturii, Paris :
« Si atunci cand sunt in soareci, ei bine, se intampla ca acesti soareci sa nu se mai teama deloc de pisici si in acelasi timp, au impresia, in anumite studii, ca soarecii sunt atrasi sexual catre pisici, ceea ce este o idee ciudata ! Rezultatul este evident : ei sunt mancati de pisici.
Acesta este interesul Toxoplasmozei ! In interiorul pisicii se dezvolta mai bine !
Acest exemplu doar pune in evidenta modificarile de comportament determinate de parazitii care traiesc in abdomenul organismelor, acestea fiind informatii curente pe care le cunoastem si care demonstreaza ca, la un anumit nivel, exista o interactiune intre ceea ce se intampla in abdomenul unui individ si ceea ce creierul sau ii cere sa faca.
Inainte de a trage concluzia ca bacteriile ne manipuleaza cum vor, este necesar sa demonstram ca este posibil ca ceea ce functioneaza cu soarecii se va intampla si cu oamenii.
Continuarea in ultima parte – a acestui articol
Cu drag,
Cera & Toma
ENTEROTIPURILE nu seamana cu nicio situatie geografica, nici cu rasa, nici cu religiile, nici cu varsta.
Puteti avea un ENTEROTIP foarte apropiat cu cel al unui japonez decat cel al vecinului dumneavoastra de palier.
Genele noastre, mediul nostru, hrana noastra ; Dusko si colegii sai nu au inteles inca ce a determinat aceste trei ENTEROTIPURI. Dar sunt tentati sa determine prin ce mijloc miile de specii de bacterii care compun MICROBIOTUL nostru interactioneaza cu corpul nostru. In final, obiectivul cercetatorilor este de a intelege mai bine rolul bacteriilor, in solutionarea unor anumite boli cronice.
Noi suntem obisnuiti cu analiza sangelui si a urinei, curand medicii vor analiza fecalele noastre pentru a cunoaste compozitia exacta a microbiotului nostru. Este o metoda de diagnostic revolutionar. Noi detectam predispozitia la diabetul de tip 2, la bolile cardio vasculare, la bolile ficatului si toate acestea prin simpla examinare a microbiotului la oameni.
Patrice Cani, Universitatea din Louvain, Belgia :
Pe cand studia flora bacteriana a persoanelor obeze, cercetatorul Patrice Cani a facut o descoperire extrem de promitatoare. El a observat ca o bacterie AKERMENSIA BUCINIPHILA, foarte abundenta in intestinul persoanelor sanatoase este foarte rara la cele obeze. Prin urmare el a vrut sa inteleaga mai bine la ce serveste ea. Pentru aceasta echipa sa a dat un regim bogat in grasimi soriceilor si a supravegheat ingrasarea cu sau fara Akermensia. Rezultatul acestui experiment este stupefiant.
Ingerand aceeasi cantitate de hrana bogata in grasimi, animalele care au primit bacteria s-au ingrasat de doua ori mai putin.
« Ceea ce am pus in evidenta, este ca tesutul adipos al animalelor ce au avut un regim bogat in grasimi, dar au fost tratate cu bacterii au stocat mai putina energie. Akermensia traieste in mucusul care acopera si protejeaza celulele noastre intestinale, ceea ce ii permite sa dialogheze cu celulele noastre. Cercetatorii au reusit sa gaseasca cum aceasta bacterie comunica cu celulele peretelui intestinal al soarecilor. »
Amandine Everard, Universitatea din Louvain, Belgia :
« Am prelevat si am analizat genele soarecilor. Si ceea ce am pus in evidenta, este ca bacteria Akermensia era capabila in final sa activeze genele soarecilor, ceea ce inducea o crestere a capacitatii soarecilor de a arde grasimile si deci la sfarsit soarecele a pastrat de doua ori mai putina grasime sau masa grasa sub un regim bogat in grasimi fata de un soarece care nu a primit bacteria Akermensia Buciniphila. »
Este probabil ca aceasta sa fie gaina cu oua de aur. Noi vom manca in curand aceasta bacterie vie intr-un iaurt sau o pilula.
Dar, ne va ajuta ea cu adevarat in lupta contra obezitatii?
Ma gandesc, din punct de vedere terapeutic, ca scopul este de a ameliora conditia pacientilor obezi si diabetici de tip 2. Administrarea acestei bacterii si in acelasi timp consumarea a tot ce poftim ne va proteja de obezitate ? Aceasta nu este posibil in opinia mea.
In prezent, cercetatorii estimeaza ca obezitatea este determinata in procent de 10% de factorii genetici, alti 10% de bacterii si restul de 80% de comportamentul nostru. Ea depinde in mare masura de vointa noastra. Dar, atunci cand invocam vointa, asta spune automat ca suntem singurii care decid ?
Creierul nostru, este suveranul absolut al personalitatii noastre sau este influentabil ?
Stephen Collins, Universitatea McMaster, Canada :
Aici, in laboratorul ultra steril al lui Stephen Collins poate putem gasi un raspuns.
Un soarece steril, fara nicio bacterie, se comporta intr-un mod foarte ciudat, el risca, este aproape iresponsabil. Cand punem bacterii in abdomenul acestor soareci comportamentul lor se schimba, nu isi mai iau atat de multe riscuri, ei devin foarte prudenti. Poate ca bacteriile spun : « Noi vrem sa supravietuim, asa ca aveti interesul sa va comportati bine. »
Stephen Collins nu s-a oprit doar la o simpla constatare.
In acest experiment, el a ales doua categorii de soareci, una mai activa si temerara si alta mai calma. In plus, el a administrat fiecarei categorii microbiotul celeilalte.
« Am luat soarecii foarte calmi si am transplantat microbiotul lor soarecilor care erau foarte agresivi, adica « soarecii elvetieni ». Si soarecii agresivi au devenit calmi.
Mai mult, am facut si experimentul invers. Am luat soarecii foarte calmi si noi le-am dat microbiotul soarecilor agresivi si astfel soarecii calmi au devenit agresivi. Aceasta este dovada experimentala ca microbiotul influenteaza creierul.»
Ceea ce suntem nu este determinat in mod unic de ceea ce este uman. Suntem influentati de inaintasii nostrii, bacteriile care au aparut pe planeta cu miliarde de ani inaintea noastra. Ele au acumulat un repertoriu genetic cu mult mai mare decat al nostru. In prezent descoperim ca ele ne influenteaza modul nostru de a fi si mai ales cum ne comportam.
Demonstratia lui Collins a facut senzatie in toata lumea.
In Europa alti cercetatori au dat soarecilor de mancare bacteriile facandu-i astfel mai indrazneti.
Se cunosc deja elemente de acest gen la un anumit numar de paraziti, de aceasta data, fara bacterii ; dar micii eucarioti care traiesc in organisme pot modifica comportamentul acestor organisme, servind mai bine interesului lor.
De aceea exemplul Toxoplasmozei este amuzant deoarece acesti mici paraziti ii putem gasi in soareci.
Pierre-Henri Gouyon, Muzeul National de Istorie a Naturii, Paris :
« Si atunci cand sunt in soareci, ei bine, se intampla ca acesti soareci sa nu se mai teama deloc de pisici si in acelasi timp, au impresia, in anumite studii, ca soarecii sunt atrasi sexual catre pisici, ceea ce este o idee ciudata ! Rezultatul este evident : ei sunt mancati de pisici.
Acesta este interesul Toxoplasmozei ! In interiorul pisicii se dezvolta mai bine !
Acest exemplu doar pune in evidenta modificarile de comportament determinate de parazitii care traiesc in abdomenul organismelor, acestea fiind informatii curente pe care le cunoastem si care demonstreaza ca, la un anumit nivel, exista o interactiune intre ceea ce se intampla in abdomenul unui individ si ceea ce creierul sau ii cere sa faca.
Inainte de a trage concluzia ca bacteriile ne manipuleaza cum vor, este necesar sa demonstram ca este posibil ca ceea ce functioneaza cu soarecii se va intampla si cu oamenii.
Continuarea in ultima parte – a acestui articol
( traducere din franceza dupa documentarul "Le ventre, notre deuxième cerveau" produs de ARTE France, Scientifilms si Inserm )
Vreti sa aflati mai multe informatii ?
Va rugam sa ne contactati pe my-Tao.ro
Vreti sa aflati mai multe informatii ?
Va rugam sa ne contactati pe my-Tao.ro
Cu drag,
Cera & Toma
Comentarii
Trimiteți un comentariu